Interviu Marian Ralea - Eu pot, eu sunt Magician

MIMESIS este si despre oamenii care cred in ei si care ii ajuta si pe altii sa viseze si sa faca imposibilul. Marian Ralea a fost multe personaje dar pentru mine este in primul rand MAGI, care poate pentru ca e magician. "Eu pot, eu sunt Magician". Am spus replica asta in scoala in fata scenei lui, la facultate in fata proiectului de diploma, in China cand nu stiam pe unde sa o iau, si o sa o spun cu siguranta de multe ori in continuare. Asa ca da, MAGI ne-a ajutat pe noi toti sa credem in noi, sa facem paharul, masa, covorul, lampa, proiectul de vis. Multumim, MAGI!

Draga Magi, 

Tu ne-ai inspirat pe toti sa visam, asa ca azi avem si noi o provocare pentru tine.
Ai 10 ani si esti foarteee curios sa afli despre tine.

Incepem?

- Salut. Cine esti?

Eu sunt tu. Doar ca mai mare un pic. Dar la fel de copil. 

- Nu te creeeeed! Zi-mi ceva ce numai eu as sti, ca sa te cred ca esti tu venit din viitor in 2017! 

Mama iti citeste, pardon, ne citeste povesti in fiecare seara. Si ai jucat la gradinita intr-o piesa deja. Aveam o trotineta, ai cazut de pe ea, o fetita draguta te-a ridicat…. 

- Vaaaai! Asa e! Si cum adica am jucat DEJA?

Pai, o sa mai joci multe. Sute. Mii. O sa te faci actor cand o sa fii mare. 

- Stai, ce? Esti un fel de artist?! Asta nu e bine. Cat suntem de saraci?

:)) Suntem foarte bogati! Avem multi oameni langa noi care ne iubesc. Multi copii mari. Multe piese de teatru jucate. Multe amintiri. Nu ai idee cat de bogati suntem!

- Suntem dependenti de ceva?!

De bunatate, de oameni care rad, de culori, de magia lui “eu pot” si mai ales de scena de la teatru.

-  Si in afara de telefon? Te vad cum butonezi de cand ne-am intalnit. Ia, ce e asta cu manutza asta albastra? Cat timp stai pe el?

Se numeste Facebook. O sa afli tu intr-o zi. Iar asta e o pagina de copii mari. Care n-au uitat sa se joace. Eu pot, eu sunt magician! Doamne, ce o sa ii mai iubesti pe copiii astia mari!  

- Bine, bine, hai sa revenim. Povesteste-mi despre asta, despre ce facem noi. Ce-ai zis ca am facut cu viata noastra?

Teatru. Facem teatru si cred ca ii facem pe oameni sa se joace si sa rada si cand se fac ei mari. Stiu, da, si pentru mine a fost un soc. Dar sa stii ca oamenii mari se joaca atat de putin, zambesc atat de rar si abia daca mai cred in ei. Tu o sa ii ajuti, o sa vezi ce putere magica ai in tine! 

 - Baghete? Pelerine invizibile? Am o supeeeer-putere?

Esti prea curios, ai rabdare, o sa vezi!

- Cum arata o zi de-a noastra?

Repetam mult, cand nu suntem pe scena, suntem cu tema in mana. Bem cafea, dar nu ii spune asta mamei. Si stam cam mult pe Facebook, dracovenia aia cu manuta albastra. Dar asa oameni frumosi ai in viata ta! 

- Fara desene animate toata ziua?! ASTA NU  E VIATA! Avem caine? Un animal?

Avem pisici la Brasov. 

- Si noi stam la… Bucuresti?

Da. 

- Super. Ai gandit-o excelent p-asta!  Pe unde am calatorit si de ce n-am ramas acolo?

Peste tot in lume, dar Romania e ACASA. Iar mancare cum ne face mama nu mai gasim nicaieri. Profita. Mananca TOT si mai cere o portie! 

- Care e cel mai prostesc  lucru pe care l-am facut?

Sa nu cred in mine. 

- Si cel mai curajos?

Sa cred in mine. 

- Zi-mi o carte care ti-a schimbat viata (ca sa nu mai pierd vremea cu toate prostiile astea de la scoala)

TOATE cartile iti schimba viata. Nu mai fi lenes, pune mana si citeste. 

- Cum e Romania in 2017? 

Grabita. Incruntata. Pe fuga. Serioasa. Cu toane. Saraca. Singuratica. Cu telefonul in mana. Cred ca trista. 

- Ce te enerveaza la oamenii din 2017? Cum sunt?

Grabiti. Incruntati. Pe fuga. Seriosi. Cu toane. Saraci. Singuratici. Cu telefonul in mana. Cred ca tristi. 

- Ce planuri de viitor avem?

Sa ii ajutam un pic pe oameni. Sa ii facem copii mari. Sa nu mai alerge. Sa zambeasca. Sa nu mai fie atat de seriosi. Sa se bucure de ce au. Sa stea cu oamenii lor. Si sa uite telefonul pe silentios. 

- E un joc nou la noi la scoala. Vrei sa-l jucam? Cica sa alegi 3 din astea, ca in viata nu le poti avea pe toate: cariera, familie, sport, prieteni, somn

Familie. Carie… Teatru. Prieteni. 

- E adevarat ca nu le poti avea pe toate in viata? Paaaai, si ceee faaaceeeem? 

Ne bucuram de ce avem, cand avem. Traim mai mult in azi si mai putin in maine. 

- Apropie-te un pic. Vreau sa iti spun ceva la ureche. Ce ti-am spus?

 Ahahaha! Nuuuu, nu o sa le spun asta oamenilor! Dar facem asta! 

- Ok, spune-mi tu ceva la ureche, ceva ce n-ai vrea sa n-auda mama. Ce mi-ai spus?

Sa le zici mai des ca ii iubesti, lui Andrei si mamei. Si sa stai cat de mult se poate cu ei. Sa ii iei in brate din senin. Sa ii faci sa rada. 

- Bineee, ataaat, ca am teme de facut. De Ioana si proiectul asta al ei, pentru care dai interviu, ce imi poti spune?

Ca pe 23 mai se aduna la unteatru, un loc frumos in Bucuresti, sa arate fiecare ce-a creat. Sunt niste copii mari care au crezut in ei si in puterea lui “eu pot, eu sunt magician!”. Sunt foarte tari copiii astia mari, ti-am mai zis si tie: ai incredere in tine, putem orice pe lumea asta! 

FOTO de Adi Bulboaca